Micile muzee rivalizează cu orice galerie de artă internațională

Academicienii par să creadă că tot ce se petrece în micile muzee populare, precum Weltmuseum Wien din Viena, ar trebui să fie anonim, așa cum trebuie să fie „atribuite” toate acele opere care sunt într-un muzeu de artă. Într-adevăr, dacă galeriile naționale ale lumii nu pot pretinde că o lucrare este produsul identificat, certificat, autentificat și universal recunoscut al unui geniu, aceasta nu va apărea sub numele respectivului. Muzeele populare doresc adesea opusul – un produs neatribuit de un grup sau de un tip.

În Sankt Petersburg există o expoziție de capcane tribale. Un profesor a fost trimis în anii 20, în timpul unei foamete provocate de stat, să adune astfel de exponate. Ele erau uimitor de rare și uimitoare de frumoase.

Farmecul este că fiecare cârpă de șa, ușă de cort, pătură pentru măgari și covor rafinat este unică pentru fiecare trib: împletite cu îngrijire infinită, subtil diferită. Nuanțele de indigo întunecat și roșu aprins sunt regăsite în covoarele luxoase aduse acasă de brigadiștii din armata indiană în vremurile victoriene.

Dealerii specializați în „arta primitivă” caută în mod activ măști sau unelte importate ale misionarilor sau colonialiștilor de dinainte de anii ’20. După acea perioadă, falsurile au invadat piața. Recent, s-a auzit că o întreagă colecție de comori etnice sculptate din Orientul Îndepărtat, acumulate la un cost imens și donate unui muzeu, datau din epoca cărbunelui. De fapt totul a fost făcut în ultimii 20 de ani și a fost îmbătrânit în mod artificial, îngropând colecția într-o pădure. Nu este deloc autentic.

În Paris, la Muzeul Musée de Quai Branly-Jacques Chirac, Picasso, Braque și Matisse reprezintă autoritatea.

Același lucru este valabil și în cadrul muzeului Musée de la Castre, situat în Cannes.

În Marea Britanie, Muzeul Pitt Rivers din Oxford reflectă obsesia britanicilor vis a vis de evoluție și catalogare. În timp ce Sainsbury Centre în Norwich este o încântare pentru ochi, combinând obiecte de artă anonime și atribuite.

Dar nu este vorba doar despre artefacte. În afara Muzeului Norsk Folkemuseum din Oslo există o stradă întreagă de case monument. În prezent, conservatorii sunt atenți la descoperirea și conservarea unor astfel de clădiri. Preferă să le lase în locul în care au fost găsite și să nu le altereze.

În Oslo erau străzi de clădiri din lemn negru din Norvegia, o frumoasă biserică din vale și mai multe școli fermecătoare, toate adunate într-un singur loc. Nu este total autentic dar stârnește curiozitatea.

Care sunt micile muzee pe care le-ați vizitat și care pot rivaliza cu galeriile de artă internaționale?

Descoperiți și:

• Arhitectura islamică din Alhambra-Spania
• Centrul Vechi al Cracoviei